Ştiri
Cadrul juridic național/internațional și practica țărilor europene, privind publicarea hotărîrilor judecătorești

În atenția societății civile, instituțiilor mass-media și în special juriștilor, prezentăm spețe din cadrul juridic național/internațional precum și practica țărilor europene, privind publicarea hotărîrilor judecătorești
Pentru formarea unei păreri echidistante în partea ce vizează publicarea hotărîrilor judecătorești, prezentăm practica țărilor europene în cest sens:

Potrivit COMUNICĂRII COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR:

Tabloul de bord pentru anul 2015 privind justiția în UE, din 22 de țări asupra cărora a fost efectuat studiu, în 19 hotărîrile judecătorești se depersonalizează/anonimizează.

 

Tabloul de bord pentru anul 2016 privind justiția în UE, din 26 de țări asupra cărora a fost efectuat studiu, în 22, hotărîrile judecătorești se depersonalizează/anonimizează.




2.

Potrivit DECIZIE nr. 37 din 7 decembrie 2015 a ÎNALTEI CURȚI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE din România,  în interpretarea şi aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 şi art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele şi prenumele unei persoane reprezintă informaţii referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situaţie dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. În cazul cererilor de liber acces la informaţii de interes public întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, atunci când informaţiile de interes public şi informaţiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiaşi document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiilor, accesul la informaţiile de interes public se realizează prin anonimizarea informaţiilor cu privire la datele cu caracter personal; refuzul de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile în care informaţiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/175268

3.
Consiliului Superior al Magistraturii din România a dispus:
prin Hotărîrea nr. 308 a din 05 martie 2009:

Pct. 2  - Anonimizarea datelor caracterizate ca personale, precum: numele, prenumele, porecla, datele și locurile de naștere, codul numeric personal și ocupația.
Iar potrivit pct. 6 din dispozitiv, s-a dispus că nu se vor publica un șir de cauze (a se vedea decizia integrală la această adresă electronică http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/14_04_2009__22802_ro.pdf);

Prin Hotărîrea nr. 1431 din 11 decembrie 2014  a Consiliului Superior al Magistraturii din România, s-a reliefat că publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet constituie o obligaţie asumată de statul român în contextul Mecanismului de cooperare şi verificare a progreselor înregistrate după aderare în domeniul reformei jusţiţei şi al luptei împotriva corupţiei. Potrivit principiului accesului liber, general şi gratuit la hotărârile judecătoreşti, cetăţenii au dreptul să cunoască orice hotărâre judecătorească pronunţată de instanţele din România, indiferent de gradul lor, cu excepţia acelora care, prin obiectul lor, presupun confidenţialitate, iar autorităţile au obligaţia să garanteze exercitarea acestui drept prin publicarea în mod gratuit și integral a tuturor hotărîrilor judecătorești pronunțate, în forma lor originală, fără vreo altă intervenție decît eliminarea datelor cu caracter personal. (hotărîre integrală poate fi accesată la această adresă  - http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/12_01_2015__71790_ro.PDF)
4.
Corespunzător problemei abordate practica Consiliului Superior al Magistraturii din România privind depersonalizarea inclusiv a numelui și prenumelui judecătorilor atunci cînd examinează plîngeri în privința acestora în ordine disciplinară -http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/11_01_2017__85890_ro.pdf;
5. 
În același context, prezentăm Opinia Grupului de lucru Art. 29 privind protecţia datelor  - Opinion 02/2016 on the publication of Personal Data for Transparency purposes in the Public Sector, potrivit căreia experții europeni stabilesc că transparența sectorului public nu poate fi realizată cu încălcarea dreptului fundamental la viața privată (http://ec.europa.eu/justice/data-protection/article-29/documentation/opinion-recommendation/files/2016/wp239_en.pdf)



[1] Grupul de lucru Art. 29 privind protecţia datelor reprezintă un organism european independent, cu caracter consultativ, format din reprezentanţii autorităţilor naţionale pentru protecţia datelor din statele membre ale Uniunii Europene, reprezentanţii autorităţilor create pentru instituţiile şi organismele comunitare, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene.


     Acest Grup de lucru a fost stabilit în temeiul art. 29 al Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 2005 pentru protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, atribuţiile acestuia fiind descrise în articolul 30 din Directiva 95/46/CE şi articolul 15 din Directiva 2002/58/CE.

6.