Conform art. 3 din Legea nr. 17-XVI din 15.02.2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, legislaţia Republicii Moldova în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal constă inclusiv din Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, Protocolul adiţional la Convenţie şi alte acorduri internaţionale la care Republica Moldova este parte. 

Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal a fost deschisă spre semnare pentru statele membre ale Consiliului Europei la Strasbourg la 28 ianuarie 1981 şi a intrat în vigoare la 01 octombrie 1985.

Republica Moldova a semnat Convenţia dată la 04 mai 1998 şi a ratificat-o prin Hotărîrea Parlamentului nr.483-XIV din 02 iulie 1999, iar în vigoare aceasta este pentru ţara noastră din 01 iunie 2008.* Odată cu instrumentul de ratificare al Convenţiei au fost depuse Declaraţii prin care Republica Moldova anunţa că nu va aplica Convenţia faţă de prelucrarea datelor cu caracter personal de către persoane fizice exclusiv pentru necesităţi personale şi familiale (cu condiţia că prin acestea nu se încalcă drepturile subiecţilor datelor cu caracter personal), precum şi faţă de prelucrarea datelor cu caracter personal atribuite la informaţii ce constituie secret de stat, dar, totodată, va aplica Convenţia inclusiv faţă de datele cu caracter personal care nu sînt prelucrate în mod automatizat. De asemenea, Republica Moldova a desemnat Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal în calitate de autoritate competentă pentru implementarea prevederilor Convenţiei şi pentru întreţinerea raporturilor de asistenţă reciprocă cu alte state părţi.

Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal reprezintă un instrument internaţional ce atrage responsabilitate şi apără persoanele fizice de la abuzurile care pot apărea la colectarea şi prelucrarea datelor, şi care, totodată, pune misiunea de reglementare a fluxului transfrontalier de date cu caracter personal.

Acest tratat internaţional oferă garanţii nu doar referitor la colectarea şi prelucrarea datelor cu caracter personal, dar şi interzice, în cazul în care legislaţia naţională nu asigură garanţii corespunzătoare, prelucrarea categoriilor speciale de date a persoanei cu privire la originea rasială, opiniile politice, convingerile religioase şi alte convingeri, cît şi datele cu caracter personal referitoare la sănătate sau la viaţa sexuală, condamnările penale etc. 

Convenţia, de asemenea, oferă persoanei dreptul de a cunoaşte că sînt colectate date despre aceasta, iar în caz de necesitate să aibă dreptul de a le corecta.

Limitările drepturilor evocate în Convenţie sînt posibile doar în cazul cînd în pericol se află interesele supreme (adică securitatea statului, interesele de apărare etc.).
Convenţia prescrie în acelaşi timp anumite limitări referitor la fluxurile transfrontaliere de date cu caracter personal către acele state, în care reglementarea normativo-legislativă nu asigură un nivel adecvat de protecţie.

La momentul de faţă, 40 de state au ratificat Convenţia nominalizată.

Între timp, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat la Strasbourg la 15 iunie 1999 Amendamente la Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, ce autorizează aderarea Comunităţilor Europene la aceasta. Amendamentele nominalizate au fost, deocamdată, acceptate de 28 de state.

Protocolul adiţional la Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autorităţile de control şi fluxul transfrontalier al datelor, a fost deschis pentru semnare de către statele semnatare ale Convenţiei la Strasbourg la 08 noiembrie 2001 şi a intrat în vigoare la 01 iulie 2004.

Astfel, textul Protocolului adiţional sporeşte protecţia datelor cu caracter personal şi viaţa privată prin îmbunătăţirea Convenţiei în două domenii:
- se asigură instituirea autorităţilor naţionale de supraveghere responsabile de asigurarea conformării cu legile sau reglementările adoptate în baza Convenţiei, referitor la protecţia datelor cu caracter personal şi fluxurile transfrontaliere de date;
- în ceea ce ţine de fluxurile transfrontaliere de date către ţări terţe, datele pot fi transferate doar dacă statul destinatar sau organizaţia sînt capabili să asigure un nivel adecvat de protecţie.
Actualmente, Protocolul adiţional a fost ratificat de 22 de state. Cît despre Republica Moldova, statul nostru, la momentul de faţă, îndeplineşte procedurile interne atît pentru acceptarea Amendamentelor la Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cît şi pentru semnarea Protocolului adiţional la aceasta. 

Cu referire la alte acorduri internaţionale, dreptul la inviolabilitatea vieţii private este consfinţit şi în documentele internaţionale şi europene în domeniul drepturilor omului cum ar fi:
- art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (Adoptat şi deschis spre semnare de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966; intrat în vigoare la 23 martie 1976, cf. art. 49, pentru toate dispoziţiile cu excepţia celor de la art. 41; la 28 martie pentru dispoziţiile de la art. 41; ratificat prin Hot. Parl. nr.217-XII din 28.07.90 şi în vigoare pentru Republica Moldova din 26 aprilie 1993);
- art. 12 din Declaraţia universală a drepturilor omului (Adoptată şi proclamată  la New York, la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generală a O.N.U.; Republica Moldova a aderat la Declaraţie prin Hot. Parl. nr.217-XII din 28.07.90);
- art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950 de către statele membre ale Consiliului Europei; intrată în vigoare la 03 septembrie 1953; ratificată prin Hot. Parl. nr.1298-XIII din 24.07.97 şi în vigoare pentru Republica Moldova din 12 septembrie 1997).

* Dată fiind necesitatea adoptării bazei legale naţionale în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal cel tîrziu în momentul intrării în vigoare a prezentei Convenţii în privinţa Republicii Moldova, instrumentul de ratificare a fost depus la 28 februarie 2008, în urma adoptării Legii nr. 17-XVI din 15 februarie 2007 cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.